sâmbătă, 12 decembrie 2015

Baba Marta. Babele în folclorul românesc și universal. Partea a VIII-a



În folclorul bulgarilor „există diferite versiuni ale poveștii Babei Marta.

Una spune că în acea zi ea își face curățenie dinainte de primăvară și își scutură salteaua pentru ultima dată înainte de venirea iernii următoare - toate penele care iasă din ea se revarsă pe Pământ ca zapada - ultima zăpadă a anului.”[1]

În altă poveste „Baba Marta este prezentat ca o sora (sau o soție) a gândacului antene lungi mare (Ianuarie) și gândacului antene lungi mic (Februarie). Ea este întotdeauna nemulțumit de ei – aceștia sunt fie îmbătați de vin, sau fac alte pagube. Bătrâna (mireasa) devine furioasă, prin urmare vremea se schimbă.”[2]

 Într-o altă poveste „o ciobăniță bătrân a hotărât să ridice turmele sale în munți în ultimele zile ale lunii martie, gândindu-se că Baba Marta va da vreme buna asupra sa, deoarece ea era de aceeași vârstă cu Marta. Baba Marta  fiind considerat bătrână a devenit mânioasă, și a cerut fratelui ei mai mic (Aprilie) să-i împrumute câteva zile. Aprilie a împlinit dorința ei și [...] Marta a dat drumul la zăpezi și viscole puternice care au înghețat pe ciobăniță și pe turmele ei în munți.”[3]

Gândacul antene lungi poate fi Croitorul cenușiu.


[1] Baba Marta,  www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta, accesat la data de 23.11.2015.
[2] Baba Marta Day, www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta_Day, accesat la data de 25.11.2015.
[3] Baba Marta Day, www.en.wikipedia.org/wiki/Baba_Marta_Day, accesat la data de 25.11.2015.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu