miercuri, 21 februarie 2018

Mountain sacred in Romania.



          The sacred mountain in Romanian are:

"Mount Kogaionon was the sacred mountain of the Dacians."[1] This sacred mountain was inhabited and dominated by the Dacians.

Mount Ceahlau is a mountain considered holy by the Orthodox Romanians. The Romanians attributed it as a feast to this mountain "The Feast of  Transfiguration of our Lord Jesus Christ, which is actually the Feast of Ceahlau Mountain - the Holy Mountain."[2]
"On the day of the feast, videlicet, at the Feast of the Transfiguration of our Lord Jesus Christ, the Orthodox Christians and hierarchs ascended"[3]  [4] and ascend to the Ceahlau Mountain  in pilgrimage.

In the romanian fairy tales appear the mythical mountains knock in the heads.
A fairy tale showing the mountains that knock in the heads is the Wolf-with-head-iron[5] and another fairy tale is Brave fatherless[6]


[1] Kogaionon, www.ro.wikipedia.org/wiki/Kogaionon , accesat la data de 31.10.2017.
[2] Ceahlăul, Istorii despre Muntele Sfânt, Ana-Maria Bălaş: „Ziua Muntelui Ceahlău“, www.ceahlaul.wordpress.com/, accesat la data de 7.11.2017.
[3] Pelerin pe muntele sacru, www.jurnalul.ro/timp-liber/culinar/pelerin-pe-muntele-sacru-300568.html, accesat la data de 7.11.2017.
[4] Preot Profesor Dumitru Chițimuș, Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus şi Muntele Sfânt Ceahlău, în „Ziarul Ceahlăul” www.ziarulceahlaul.ro/schimbarea-la-fata-a-domnului-nostru-iisus-si-muntele-sfant-ceahlau/ , accesat la data de 7.11.2017.
[5] Ioan Pop Reteganul, Povești Ardelenești, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2005, p. 135.
[6] Petre Ispirescu, Basme, Editura Eduard, Constanța, 2015, p. 252.

luni, 29 ianuarie 2018

Munții care se bat în capete. Munți sacrii. Partea a III-a.



În basmele românești apar munții mitici care se bat în capete.
Un basm unde apar munții care se bat în capete este Lupul-cu-cap-de-fier  acest basm este cules din folclorul Transilvaniei de către scriitorul Ioan Pop Reteganul (1853-1905).
„Și mergând lupul așa, ajunse la granița iadului, unde să bat munții-n capete ca berecii și nu stau să se odihnească decât ziua la ameazi, dar și atunci numai cât clipești cu ochii o dată”[1]
Un alt basm unde apar munții care se bat în capete este Voinicul cel fără de tată  acest basm este cules din folclorul românesc de către scriitorul Petre Ispirescu (1830-1887).
„Iar el d-a-n călarele, se repezi printre munți [...] când fu a se întoarce, munții prinseseră de veste că oarecine a luat apă din fântână, și începu a se bate iară în capete”[2]


[1] Ioan Pop Reteganul, Povești Ardelenești, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2005, p. 135.
[2]  Petre Ispirescu, Basme, Editura Eduard, Constanța, 2015, p. 252.

luni, 18 decembrie 2017

Muntele Ceahlău. Munți sacrii. Partea a II-a.



           Muntele Ceahlău este un munte considerat sfânt de către românii ortodocși. Românii i-au atribuit ca hram acestui munte „Sărbătoarea Schimbării la Fața a Domnului nostru Iisus Hrisos care este de fapt sărbătoarea Muntelui Ceahlău – muntele Sfânt.”[1]
            Muntele Ceahlău se mai numea și „Muntele Pion sau Peon”[2] după „numele unui sihastru care s-a nevoit”[3] aici.
„În ziua hramului adică la Sărbătoarea Schimbării la Fața a Domnului nostru Iisus Hrisos creștinii și ierarhii ortodocși urcau”[4]   [5] și urcă în pelerinaj pe Muntele Ceahlău.


[1] Ceahlăul, Istorii despre Muntele Sfânt, Ana-Maria Bălaş: „Ziua Muntelui Ceahlău“, www.ceahlaul.wordpress.com/, accesat la data de 7.11.2017.
[2] Pelerin pe muntele sacru, www.jurnalul.ro/timp-liber/culinar/pelerin-pe-muntele-sacru-300568.html, accesat la data de 7.11.2017.
[3] Ceahlăul, Istorii despre Muntele Sfânt, Ana-Maria Bălaş: „Ziua Muntelui Ceahlău“, www.ceahlaul.wordpress.com/, accesat la data de 7.11.2017.
[4] Pelerin pe muntele sacru, www.jurnalul.ro/timp-liber/culinar/pelerin-pe-muntele-sacru-300568.html, accesat la data de 7.11.2017.
[5] Preot Profesor Dumitru Chițimuș, Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus şi Muntele Sfânt Ceahlău, în „Ziarul Ceahlăul” www.ziarulceahlaul.ro/schimbarea-la-fata-a-domnului-nostru-iisus-si-muntele-sfant-ceahlau/ , accesat la data de 7.11.2017.

luni, 6 noiembrie 2017

Muntele Kogaionon. Munți sacrii. Partea a I-a.



„Muntele Kogaionon era muntele sacru al dacilor.”[1] Acest Munte sacru se afla în teritorile locuite și stăpânite de către daci.
Se presupune că Muntele Kogaionon este „Vârful Gugu sau Godeanu.”[2]


[1] Kogaionon, www.ro.wikipedia.org/wiki/Kogaionon , accesat la data de 31.10.2017.
[2] Kogaionon, muntele sfant al dacilor, www.mixdecultura.ro/2017/03/kogaionon-muntele-sfant-al-dacilor/ , accesat la data de 31.10.2017.

marți, 3 octombrie 2017

Mythical dogs and legendary dogs from Romanian folklore and culture. Romanian mythology. Part 1



Molda lady dog appears in the Romanian folklore "in a legend about Dragoş Voda the founder of the Moldavian Voivodeship. "[1]

The Dolca lady dog appears in the Romanian folklore "in a popular ballad called Dolca, this ballad was picked by V. Alecsandri."[2]

In the Romanian folklore there is mythical dog named: Puppy of the Earth.
This dog appears in the Romanian folklore anecdote called "Incidents with Păcală collected by C. Rădulescu-Codin and Şt. Del. Tuţescu, Dăfii, in the volume Also Păcală."[3]
The Puppy of the Earth in Romanian mythology "brings bad luk to the one who sees it random and is the one who, through the strong barking, with a loud voice of european bison, prevents death. He controls the graves and bites the nose or ears deaths if they have not been buried respecting the customs."[4]

In the Romanian folklore there are mythical dogs called: See-Well, Hear-Good, Easy-like-Wind Heavy-like-Earth.
These dogs appear in Romanian fairy tales. A fairy tale where appears is The Wolf-with-iron-head this fairy tale is collected from the folklore of Transylvania by writer Ioan Pop Reteganul (1853-1905).
"See-Well is the dog of Holy Wednesday, Hear-Good is the dog of Holy Friday, Easy-like-Wind Heavy-like-Earth is the dogs of Holy Sunday"[5]


[1] Ionuț Benea, Legenda căţelei Molda, animalul de moartea căruia se leagă denumirile unui râu şi a unei regiuni, în „Adevărul” , www.adevarul.ro/locale/iasi/legenda-catelei-molda-animalul-moartea-caruia-leaga-denumirile-unui-rau-regiuni-1_51691503053c7dd83f036b7e/index.html, accesat la data de 3.08.2017.
[2] Dolca, www.ro.wikisource.org/wiki/Dolca, accesat la data de 3.08.2017.
[3] Păcală și isprăvile lui, Editura Steaua Nordului, Constanța, 2012, p. 115.
[4] Cățelul Pământului, www.deieri-deazi.blogspot.ro/2015/07/catelul-pamantului-tt.html, accesat la data de 17.07.2017.
[5] Ioan Pop Reteganul, Povești Ardelenești, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2005, p. 134.

vineri, 1 septembrie 2017

vineri, 4 august 2017