luni, 18 decembrie 2017

Muntele Ceahlău. Munți sacrii. Partea a II-a.



           Muntele Ceahlău este un munte considerat sfânt de către românii ortodocși. Românii i-au atribuit ca hram acestui munte „Sărbătoarea Schimbării la Fața a Domnului nostru Iisus Hrisos care este de fapt sărbătoarea Muntelui Ceahlău – muntele Sfânt.”[1]
            Muntele Ceahlău se mai numea și „Muntele Pion sau Peon”[2] după „numele unui sihastru care s-a nevoit”[3] aici.
„În ziua hramului adică la Sărbătoarea Schimbării la Fața a Domnului nostru Iisus Hrisos creștinii și ierarhii ortodocși urcau”[4]   [5] și urcă în pelerinaj pe Muntele Ceahlău.


[1] Ceahlăul, Istorii despre Muntele Sfânt, Ana-Maria Bălaş: „Ziua Muntelui Ceahlău“, www.ceahlaul.wordpress.com/, accesat la data de 7.11.2017.
[2] Pelerin pe muntele sacru, www.jurnalul.ro/timp-liber/culinar/pelerin-pe-muntele-sacru-300568.html, accesat la data de 7.11.2017.
[3] Ceahlăul, Istorii despre Muntele Sfânt, Ana-Maria Bălaş: „Ziua Muntelui Ceahlău“, www.ceahlaul.wordpress.com/, accesat la data de 7.11.2017.
[4] Pelerin pe muntele sacru, www.jurnalul.ro/timp-liber/culinar/pelerin-pe-muntele-sacru-300568.html, accesat la data de 7.11.2017.
[5] Preot Profesor Dumitru Chițimuș, Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus şi Muntele Sfânt Ceahlău, în „Ziarul Ceahlăul” www.ziarulceahlaul.ro/schimbarea-la-fata-a-domnului-nostru-iisus-si-muntele-sfant-ceahlau/ , accesat la data de 7.11.2017.

luni, 6 noiembrie 2017

Muntele Kogaionon. Munți sacrii. Partea a I-a.



„Muntele Kogaionon era muntele sacru al dacilor.”[1] Acest Munte sacru se afla în teritorile locuite și stăpânite de către daci.
Se presupune că Muntele Kogaionon este „Vârful Gugu sau Godeanu.”[2]


[1] Kogaionon, www.ro.wikipedia.org/wiki/Kogaionon , accesat la data de 31.10.2017.
[2] Kogaionon, muntele sfant al dacilor, www.mixdecultura.ro/2017/03/kogaionon-muntele-sfant-al-dacilor/ , accesat la data de 31.10.2017.

marți, 3 octombrie 2017

Mythical dogs and legendary dogs from Romanian folklore and culture. Romanian mythology. Part 1



Molda lady dog appears in the Romanian folklore "in a legend about Dragoş Voda the founder of the Moldavian Voivodeship. "[1]

The Dolca lady dog appears in the Romanian folklore "in a popular ballad called Dolca, this ballad was picked by V. Alecsandri."[2]

In the Romanian folklore there is mythical dog named: Puppy of the Earth.
This dog appears in the Romanian folklore anecdote called "Incidents with Păcală collected by C. Rădulescu-Codin and Şt. Del. Tuţescu, Dăfii, in the volume Also Păcală."[3]
The Puppy of the Earth in Romanian mythology "brings bad luk to the one who sees it random and is the one who, through the strong barking, with a loud voice of european bison, prevents death. He controls the graves and bites the nose or ears deaths if they have not been buried respecting the customs."[4]

In the Romanian folklore there are mythical dogs called: See-Well, Hear-Good, Easy-like-Wind Heavy-like-Earth.
These dogs appear in Romanian fairy tales. A fairy tale where appears is The Wolf-with-iron-head this fairy tale is collected from the folklore of Transylvania by writer Ioan Pop Reteganul (1853-1905).
"See-Well is the dog of Holy Wednesday, Hear-Good is the dog of Holy Friday, Easy-like-Wind Heavy-like-Earth is the dogs of Holy Sunday"[5]


[1] Ionuț Benea, Legenda căţelei Molda, animalul de moartea căruia se leagă denumirile unui râu şi a unei regiuni, în „Adevărul” , www.adevarul.ro/locale/iasi/legenda-catelei-molda-animalul-moartea-caruia-leaga-denumirile-unui-rau-regiuni-1_51691503053c7dd83f036b7e/index.html, accesat la data de 3.08.2017.
[2] Dolca, www.ro.wikisource.org/wiki/Dolca, accesat la data de 3.08.2017.
[3] Păcală și isprăvile lui, Editura Steaua Nordului, Constanța, 2012, p. 115.
[4] Cățelul Pământului, www.deieri-deazi.blogspot.ro/2015/07/catelul-pamantului-tt.html, accesat la data de 17.07.2017.
[5] Ioan Pop Reteganul, Povești Ardelenești, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2005, p. 134.

vineri, 1 septembrie 2017

vineri, 4 august 2017

miercuri, 19 iulie 2017

Cățelul Pământului. Câini mitici, câini legendari și câini celebri. Partea a II-a.



În folclorul românesc există câinele mitic numit: Cățelul Pământului.
Acest câine apare în snoava populară românească numită „Întâmplări cu Păcală culeasă de C. Rădulescu-Codin și Șt. Șt. Tuțescu, Dăfii, în volumul Tot Păcală.”[1]
Cățelul Pământului în mitologia românească „aduce nenoroc celui care întâmplator îl vede şi este cel care prin lătratul puternic, cu glas ca de zimbru, prevesteşte moartea. El controlează mormintele şi muşcă morţii de nas sau de urechi dacă nu au fost înmormântaţi respectându-se datinile.”[2]


[1] Păcală și isprăvile lui, Editura Steaua Nordului, Constanța, 2012, p. 115.
[2] Cățelul Pământului, www.deieri-deazi.blogspot.ro/2015/07/catelul-pamantului-tt.html, accesat la data de 17.07.2017.

vineri, 16 iunie 2017

Vede-Bine, Aude-Bine, Ușor-ca-Vântul Greu-ca-pământul. Câini mitici, câini legendari și câini celebri. Partea a I-a.



În folclorul românesc există câinii mitici numiți: Vede-Bine, Aude-Bine, Ușor-ca-Vântul Greu-ca-pământul.
Acești câini apar în basmele românești. Un basm unde apar este Lupul-cu-cap-de-fier  acest basm este cules din folclorul Transilvaniei de către scriitorul Ioan Pop Reteganul (1853-1905).
„Vede-Bine este câinele Sfintei Miercuri, Aude-Bine este câinele Sfintei Vineri, Ușor-ca-Vântul Greu-ca-pământul este câinele Sfintei Duminici”[1]


[1] Ioan Pop Reteganul, Povești Ardelenești, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2005, p. 134.